{"id":2100,"date":"2025-01-17T14:17:27","date_gmt":"2025-01-18T00:17:27","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2100"},"modified":"2025-07-01T10:57:31","modified_gmt":"2025-07-01T20:57:31","slug":"te-taata-faatia-recit-de-rooti-tepoiri-farevaa-a-tematauapu-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/01\/17\/te-taata-faatia-recit-de-rooti-tepoiri-farevaa-a-tematauapu-i\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Rooti, Tepoiri Farevaa a Tematauapu - I"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b><\/span><\/strong><\/p>\n Te fa'ati'a nei o ia i te 'ohipa fa'ahiahia i t\u014d na mata'eina'a i taua tau ra, o ia ho'i te 'ohipa fa'ari'ira'a i te r\u0101tere, te taera'a mai o te mau pah\u012b peret\u0101ne i te fenua n\u014d Porapora. Te mau 'ati e ha'afifi nei i te orara'a o te ta'ata. Te '\u014dro'a fa'ahiahia i Porapora, te h\u0101'atira'a ia i te fenua i te '\u014dro'a m\u0113. Te peu tumu tei mo'e, 'aita te ta'ata e parau fa'ahou : \u201cE haere mai i te fare e t\u0101m\u0101'a\u201d. Te fa'atae nei o ia i te tahi parau i te u'i '\u0101p\u012b n\u014d teie tau. Ua fa'ahiti ato'a o ia i t\u014d na 'aravihi n\u014d te 'ohipa ha'une t\u0101upo'o 'e te nirara'a i te t\u012bfaifai. Te '\u014dperera'a i t\u014d na 'ite. <\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Tepoiri Farevaa a Tematauapu raconte que l\u2019accueil r\u00e9serv\u00e9 aux touristes \u00e0 bord des navires britanniques faisant escale \u00e0 Borabora \u00e9tait remarquable. Elle \u00e9voque aussi les catastrophes naturelles qui compliquaient la vie des habitants. L\u2019un des moments marquants de la vie collective \u00e9tait une c\u00e9r\u00e9monie embl\u00e9matique du mois de mai : une qu\u00eate traditionnelle au cours de laquelle les habitants faisaient le tour de l\u2019\u00eele. Elle se souvient aussi d\u2019un geste culturel fort, d\u00e9sormais r\u00e9volu : celui d\u2019inviter spontan\u00e9ment les passants \u00e0 partager un repas. Elle adresse un message \u00e0 la jeunesse d\u2019aujourd\u2019hui. Elle excellait dans l\u2019art du tressage de chapeaux et dans la couture des patchworks ou t\u012bfaifai<\/em>, et partageait volontiers son savoir-faire.<\/span><\/p>\n Lieux \u00e9voqu\u00e9s \/ Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia<\/strong> : Fa'anui, '\u0100nau, Borabora.<\/span><\/span><\/p>\n Tupuaimoearo Taaroa e ta'ata tumu n\u014d Tahaa. E uiuira'a mana'o tei tupu i Nunu'e, i te fenua n\u014d Borabora.<\/span> Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a \/ Ann\u00e9e de naissance de la personne source<\/strong> : 1907<\/span> Langues \/ Te mau reo :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\nTupuaimoearo Taaroa est originaire de l\u2019\u00eele de Tahaa.<\/span><\/p>\n
\nInterview r\u00e9alis\u00e9 \u00e0 Nunu'e sur l\u2019\u00eele de Bora Bora.<\/span><\/p>\n
\n<\/strong><\/p>\nTe ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Rooti, Tepoiri Farevaa a Tematauapu - I<\/span><\/h2><\/span>