{"id":2329,"date":"2025-06-30T14:58:38","date_gmt":"2025-07-01T00:58:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2329"},"modified":"2025-07-01T10:22:48","modified_gmt":"2025-07-01T20:22:48","slug":"te-taata-faatia-recit-de-ella-tokoragi-nee-dahl","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/06\/30\/te-taata-faatia-recit-de-ella-tokoragi-nee-dahl\/","title":{"rendered":"Te ta'ata fa'ati'a \/ R\u00e9cit de Ella Tokoragi n\u00e9e Dahl"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

T\u0113 fa'ati'a nei 'oia i te mata'i rorofa'i i tupu i Motutunga i Tuamotu. I muri iho i te reira 'ati, 'ua fa'autahia te huira'atira n\u0101 ni'a i te tahi manu\u0101 i Tahiti nei i te fare ma'i n\u014d Pape'ete. I muri iho, 'ua fa'aea t\u014dna '\u014dp\u016b f\u0113ti'i i Fa'a'a, e tuha'a fenua iho \u0101 n\u014d te pae o te m\u0101m\u0101. E nau parau n\u014d te ma'i rahi, n\u014d Tiurai te tahu'a r\u0101'au, n\u014d t\u014dna m\u0101m\u0101. Te orara'a i te motu n\u014d Fakarava, te m\u0101'a mai te '\u012bp\u014d \u0101nei, te huru h\u0101manira'a o te '\u012bp\u014d. E haere ato'a te huira'atira e 'ohi i te huero manu. Te fa'ati'a ato'a nei 'oia i te taera'a mai te pah\u012b purutia i tua i te ava n\u014d Tahiti. N\u014d t\u014dna 'ite i te rave i te r\u0101'au tahiti, 'ua h\u014dro'a 'oia i te reira 'ite i te mau ta'ata ato'a e haere atu i\u0101na. Te tahi ato'a parau n\u014d te motu T\u0101hiri. <\/span><\/p>\n

R\u00e9sum\u00e9<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Ella Tokoragi raconte le passage du cyclone qui avait d\u00e9vast\u00e9 Motutunga, dans l\u2019archipel des Tuamotu. Apr\u00e8s la catastrophe, les habitants avaient \u00e9t\u00e9 \u00e9vacu\u00e9s vers Tahiti \u00e0 bord d\u2019un navire afin de recevoir des soins \u00e0 l\u2019h\u00f4pital de Pape'ete. Par la suite, sa famille s\u2019est \u00e9tablie \u00e0 Fa'a'a sur un terrain appartenant \u00e0 leur m\u00e8re. Elle \u00e9voque \u00e9galement l\u2019\u00e9pid\u00e9mie de grippe espagnole, le gu\u00e9risseur Tiurai ainsi que sa propre m\u00e8re. Elle d\u00e9crit la vie sur l\u2019\u00eelot de Fakarava, en particulier l\u2019alimentation locale, comme le '\u012bp\u014d, une sorte de g\u00e2teau \u00e0 base de farine et ses diff\u00e9rentes d\u00e9clinaison. La population allait aussi r\u00e9colter les \u0153ufs d\u2019oiseaux. Elle relate l\u2019arriv\u00e9e des navires allemands au large de Pape'ete, pr\u00e8s de la passe. Experte en rem\u00e8des traditionnels, elle transmet son savoir-faire \u00e0 ceux qui venaient la rencontrer. Enfin, elle parle \u00e9galement de l\u2019\u00eelot T\u0101hiri.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s <\/strong>: Motutunga, Fakarava, Marokau, Tuamotu, Pape'ete, Tavararo, motu T\u0101hiri, Fa'a'a, Mataiea, Tahiti, France.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta'ata fa'ati'a \/ R\u00e9cit de Ella Tokoragi n\u00e9e Dahl - I<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n