{"id":2547,"date":"2025-08-27T14:29:00","date_gmt":"2025-08-28T00:29:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2547"},"modified":"2025-08-28T11:25:30","modified_gmt":"2025-08-28T21:25:30","slug":"te-taata-faatia-recit-de-temauri-taihoropua","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/08\/27\/te-taata-faatia-recit-de-temauri-taihoropua\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Temauri Taihoropua"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

E iva r\u0101tou i roto i t\u014dna '\u014dp\u016b, o t\u0101na \u00efa e fa'ahiti ra te mau i'oa. 'Ua pohe t\u0101na vahine i teie mahana. N\u0101 te 'orometua ra 'o Ta'aroari'i i topa i t\u014d r\u0101ua i'oa ha'aipoipora'a. E fa'aea '\u014dna i te mata'eina'a n\u014d Tefareari'i 'e e fa'a'apu te 'ohipa. I tautai pinepine na 'oia i te p\u0101tia '\u0101uri n\u0101 ni'a i te a'au, 'e e h\u0101manihia na te 'aufau o te p\u0101tia i te p\u016brau. I teie mahana, e mea fa'a'ohipa a'e te ta'ata i te pupuhi n\u014d te tautai. I ter\u0101 r\u0101 tau, e mea 'aravihi te ta'ata n\u014d taua mata'eina'a i te tautai '\u016bpe'a. E fa'a'apu te ta'ata i te mer\u0113ni, e haere ato'a e fa'a'apu i te motu. Te mau v\u0101hi f\u0101rereira'a huira'atira. Te mau ta'ata 'o tei 'atutu te parau i roto i t\u014dna mata'eina'a. Te parau o te ma'i rahi, o t\u0101na ato'a i fa'aruru. Te t\u0101pe'a-ra'a-hia 'o Pouvana'a. 'Ua fa'aturahia 'oia i ni'a i t\u014dna ti'ara'a ti'atono. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

La fratrie de Temauri Taihoropua comptait neuf enfants. \u00c0 ce jour, sa femme est d\u00e9c\u00e9d\u00e9e. C\u2019est le pr\u00eatre Ta\u2019aroari\u2019i qui leur avait attribu\u00e9 leur nom de mariage. Il vivait dans le district de Tefareari\u2019i, o\u00f9 il tirait ses ressources de l\u2019agriculture. Il p\u00eachait \u00e9galement sur le r\u00e9cif, principalement au harpon, utilisant un manche en bois de p\u016brau. Aujourd\u2019hui, les p\u00eacheurs se servent de fusils sous-marins, mais \u00e0 son \u00e9poque, la p\u00eache au filet \u00e9tait aussi tr\u00e8s pratiqu\u00e9e et particuli\u00e8rement ma\u00eetris\u00e9e. Ils cultivaient de la past\u00e8que, parfois m\u00eame sur les \u00eelots. Il existait des lieux de rencontre o\u00f9 la population se rassemblait. Il \u00e9voque aussi certaines figures marquantes de son district, se souvient de la grippe espagnole, dont il avait lui-m\u00eame souffert, ainsi que de l\u2019arrestation de Pouvana\u2019a a Oopa. Aujourd\u2019hui, il a honorablement \u00e9t\u00e9 relev\u00e9 de ses fonctions de diacre.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Maupiti, Niumaru, Tefareari'i, Pape'ete, P\u012bra'e.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Temauri Taihoropua<\/span><\/h1><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n