{"id":2575,"date":"2025-08-28T10:55:29","date_gmt":"2025-08-28T20:55:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2575"},"modified":"2025-08-28T10:55:29","modified_gmt":"2025-08-28T20:55:29","slug":"te-taata-faatia-recit-de-toimatavahinemoea-aa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/08\/28\/te-taata-faatia-recit-de-toimatavahinemoea-aa\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de To'imatavahinemoea A'a"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n 'O To'imatavahinemoea A'a teie e uiuihia nei. 'Ua f\u0101nauhia '\u014dna i te 8 n\u014d '\u0113per\u0113ra i te matahiti 1904 i Ha'apu. 'Ua pa'ari '\u014dna i Ha'apu. E va'u 'ahuru ma piti t\u014dna matahiti i teie nei. T\u0113 fa'ahiti mai ra 'oia i te i'oa o t\u0101na t\u0101ne fa'aipoipo, tei fa'aru'e mai i teie ao, 'e tae noa atu i te i'oa o t\u014dna n\u0101 metua f\u0101nau. 'Ua fa'aipoipohia r\u0101ua i Ha'apu, o t\u0101na \u00efa e fa'ahiti nei te tai'o mahana 'e t\u014d r\u0101ua i'oa fa'aipoipo. H\u014d'\u0113 'ahuru tamari'i t\u0101 r\u0101ua i f\u0101nau. N\u0101 t\u014dna m\u0101m\u0101 i ha'af\u0101nau i\u0101na i te fare. E fa'a'apu 'e e t\u0101i'a te 'ohipa i te '\u0101p\u012bra'a. 'Ua rave ato'a mai i te 'ohipa rima'\u012b mai te ha'unera'a t\u0101upo'o 'e te nirara'a t\u012bfaifai. T\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te mau t\u014dro'a mauhia mai na e t\u0101na t\u0101ne. E vahine '\u0113 tei p\u0101hono mai i te tahi mau uira'a. <\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n To'imatavahinemoea A'a est n\u00e9e le 8 avril 1904 \u00e0 Ha'apu, elle y avait \u00e9galement grandi. \u00c2g\u00e9e de 82 ans, elle est veuve. Elle mentionne le nom de son mari, aujourd\u2019hui d\u00e9c\u00e9d\u00e9, ainsi que ceux de ses parents. Leur mariage avait eu lieu \u00e0 Ha'apu ; elle en rappelle le nom de mariage et la date de l\u2019union. Ensemble, ils ont eu dix enfants. C\u2019est sa propre m\u00e8re qui l\u2019avait assist\u00e9e lors de ses accouchements, \u00e0 domicile. Dans sa jeunesse, elle vivait de l\u2019agriculture et de la p\u00eache. Elle confectionnait aussi des chapeaux et r\u00e9alisait des t\u012bfaifai. Elle parle des diff\u00e9rents m\u00e9tiers qu\u2019avait exerc\u00e9s son \u00e9poux. Par moments, une autre femme intervient pour r\u00e9pondre \u00e0 ses questions.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Ha'apu, Tefareri'i, Tautira. <\/span><\/p>\n Tetiarahi Tinorua, e ta'ata tumu n\u014d Ha'apu i te fenua n\u014d Huahine. Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1904<\/span> Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\n<\/span>Tetiarahi Tinorua est originaire de Ha'apu sur l'\u00eele de Huahine.<\/span><\/p>\n
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1904<\/span><\/p>\nTe ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de To'imatavahinemoea A'a<\/span><\/h2><\/span>