{"id":2595,"date":"2025-08-28T14:39:37","date_gmt":"2025-08-29T00:39:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2595"},"modified":"2025-08-28T14:40:26","modified_gmt":"2025-08-29T00:40:26","slug":"te-taata-faatia-recit-de-paarua-maiterai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/08\/28\/te-taata-faatia-recit-de-paarua-maiterai\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Pa'arua Maitera'i"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

'O Pa'arua Maitera'i t\u014dna i'oa. 'Ua f\u0101nauhia '\u014dna i te matahiti 1904, 'e t\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te i'oa o t\u014dna n\u0101 metua f\u0101nau. 'Ua pa'ari '\u014dna i Maeva. E piti taime t\u014dna ha'aipoipora'a, 'ua pohe te vahine m\u0101t\u0101mua. T\u0113 fa'ahiti mai ra 'oia i te parau o t\u0101na vahine fa'aipoipo '\u0101p\u012b, 'oia ho'i t\u014dna i'oa 'e te i'oa o t\u014dna n\u0101 metua f\u0101nau. 'Ua fa'a'amu mai r\u0101ua i te tamari'i, inaha ho'i 'aita r\u0101ua i f\u0101nau i te tama. I fa'aea na r\u0101ua i Teti'anui, i te mata'eina\u2019a n\u014d Maeva. T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te 'ohipa i mauhia mai e ana. 'Ia au i t\u0101na fa'ati'ara'a, e ora noa na te ta'ata i te v\u0101nira i ter\u0101 ra tau. E parau ato'a teie n\u014d te tahua faufa'a ra 'o Tamapu'a, v\u0101hi '\u0101muitahira'a n\u014d te huira'atira. T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te tahi parau n\u014d Maeva.<\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Pa'arua Maitera'i est n\u00e9 en 1904. Il mentionne les noms de ses parents et raconte avoir grandi \u00e0 Maeva. Il s\u2019\u00e9tait mari\u00e9 deux fois : sa premi\u00e8re \u00e9pouse est d\u00e9c\u00e9d\u00e9e. Il \u00e9voque sa seconde femme, en citant son nom ainsi que ceux de ses parents. Le couple n\u2019a pas eu d\u2019enfants biologiques, mais a adopt\u00e9 plusieurs enfants. Ils vivaient \u00e0 Teti'anui, dans le district de Maeva. Il parle de son m\u00e9tier et pr\u00e9cise qu\u2019\u00e0 cette \u00e9poque, les habitants pouvaient subvenir \u00e0 leurs besoins gr\u00e2ce \u00e0 la culture de la vanille. Tamapu'a \u00e9tait un lieu embl\u00e9matique, un point de rassemblement reconnu pour la communaut\u00e9. Il partage quelques r\u00e9cits au sujet de Maeva.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Tefareri'i, Teti'anui, Tamapu'a, Maeva, Fare, Maro'e, Ha'apu, Fa'ie, Huahine, Ra'i\u0101tea, Borabora.<\/span><\/p>\n

Tetiarahi Tinorua, e ta'ata tumu n\u014d Maeva i te fenua n\u014d Huahine.
\n<\/span><\/strong><\/span>Tetiarahi Tinorua est originaire de Maeva sur l\u2019\u00eele de Huahine.<\/span>
\n<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1904<\/span>
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1904<\/span>
\n<\/strong><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Pa'arua Maitera'i<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n