{"id":2625,"date":"2025-08-29T10:36:44","date_gmt":"2025-08-29T20:36:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2625"},"modified":"2025-08-29T10:36:44","modified_gmt":"2025-08-29T20:36:44","slug":"te-taata-faatia-recit-de-francois-penilla-y-perella","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/08\/29\/te-taata-faatia-recit-de-francois-penilla-y-perella\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Fran\u00e7ois Penilla Y Perella"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n E fa'ati'ara'a teie n\u014d t\u014dna orara'a : te tupura'a o t\u014dna fa'aipoipora'a 'e te tau 'a t\u0101vini ai 'oia i roto i te nu'u fa'ehau. 'Ua ora mai na 'oia 'e t\u0101na vahine i roto i te mau fa'aeara'a o te 'aua fa'ehau n\u014d Pape'ete. E maha tamari'i t\u0101 r\u0101ua i f\u0101nau, 'ua pohe r\u0101 h\u014d'\u0113, o t\u0101na \u00efa e fa'a'ite mai ra te mau i'oa 'e tae noa atu i te tai'o mahana f\u0101naura'a o t\u0101 r\u0101ua matahiapo. E fa'ati'ara'a parau n\u014d te ma'i rahi i tupu i te tau o te tama'i rahi m\u0101t\u0101mua. Tei te fenua Taratoni 'oia i te matahiti 1929 'a 'ite-mata ai 'oia i te pah\u012b rahi Tourville. E nau parau n\u014d te haru-ra'a-hia 'o Pouvana'a i te matahiti 1958. T\u0113 fa'ahiti ato'a nei te vahine i te ma'i pu'upu'u i tupu i te matahiti 1929.<\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Fran\u00e7ois Penilla Y Perella parle de son mariage et de sa carri\u00e8re militaire, pr\u00e9cisant qu\u2019il vivait avec sa femme dans un logement situ\u00e9 au sein de la caserne \u00e0 Pape'ete. P\u00e8re de quatre enfants, dont un d\u00e9c\u00e9d\u00e9, il donne leurs pr\u00e9noms et mentionne la date de naissance de l\u2019a\u00een\u00e9. Il \u00e9voque \u00e9galement l\u2019\u00e9pid\u00e9mie de grippe espagnole survenue durant la premi\u00e8re guerre mondiale. En 1929, alors qu\u2019il se trouve en Nouvelle-Cal\u00e9donie, il avait aper\u00e7u le navire Tourville. Il \u00e9voque aussi l\u2019arrestation de Pouvana'a en 1958. De son c\u00f4t\u00e9, sa femme se souvient de l\u2019\u00e9pid\u00e9mie de rougeole survenue \u00e9galement en 1929.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Pape'ete, Ti'arei, Pa'ofa'i, Fautau'a, Auae Fa'a'a, Afareaitu, Mo'orea, R\u00e9union, Nouvelle- Cal\u00e9donie, Perpignan, France, Nouvelle-Z\u00e9lande.<\/span><\/p>\n Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Fran\u00e7ais \/ Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Fran\u00e7ois Penilla Y Perella<\/span><\/h2><\/span>