{"id":2668,"date":"2025-09-01T11:41:05","date_gmt":"2025-09-01T21:41:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2668"},"modified":"2025-09-01T11:41:05","modified_gmt":"2025-09-01T21:41:05","slug":"te-taata-faatia-recit-de-eugenie-amiot","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/01\/te-taata-faatia-recit-de-eugenie-amiot\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Eug\u00e9nie Amiot"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te marae n\u014d Vairahi Pufau 'e te '\u0101'ai o te tiare 'apetahi. I Tahiti nei, 'o Tiurai te tahu'a r\u0101'au n\u014d Taunoa t\u0101na e haere nei e f\u0101rerei. E nau parau n\u014d te t\u016bpitara'a 'o Pape'ete 'e te t\u0101pe'ara'a 'o Pouvana'a t\u0101na e fa'ati'a nei. 'Ua fa'ati'a iho na 'oia i te h\u014d'\u0113 fare t\u0101m\u0101'ara'a i Tahiti, 'o Tiare 'Apetahi te i'oa, hou 'a reva ai i Ra'i\u0101tea n\u014d te fa'atere atu i t\u0101na h\u014dt\u0113ra. E nau parau ato'a n\u014d te taote ra 'o Cassiau. <\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Eug\u00e9nie Amiot parle du marae de Vairahi \u00e0 Pufau et de l\u2019histoire de la fleur 'apetahi. \u00c0 Tahiti, elle consultait le gu\u00e9risseur Tiurai \u00e0 Taunoa. Elle raconte \u00e9galement des \u00e9v\u00e9nements tels que le bombardement de Pape'ete et l\u2019arrestation de Pouvana'a. Elle a tenu un restaurant \u00e0 Tahiti nomm\u00e9 Tiare 'Apetahi, puis est partie \u00e0 Ra'i\u0101tea pour y g\u00e9rer son h\u00f4tel. Elle \u00e9voque aussi le docteur Cassiau.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Vairahi, Pufau, Uturoa, Ra'i\u0101tea, Taunoa, Pape'ete, Puna'auia, Fa'a'a, Tahiti.<\/span><\/p>\n Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Eug\u00e9nie Amiot<\/span><\/h2><\/span>