{"id":2680,"date":"2025-09-01T12:41:36","date_gmt":"2025-09-01T22:41:36","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2680"},"modified":"2025-09-01T12:42:13","modified_gmt":"2025-09-01T22:42:13","slug":"te-taata-faatia-recit-de-teriria-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/01\/te-taata-faatia-recit-de-teriria-ani\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Teriria Ani"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n T\u0113 fa'ati'a nei 'oia i t\u014dna f\u0101naura'a i t\u0101na tamari'i matahiapo, te r\u0101'au tahiti t\u0101na i fa'atere i muri a'e i t\u014dna f\u0101naura'a 'e te m\u0101'a e fa'a'amuhia i te 'ai\u016b. T\u0113 fa'ati'a nei 'oia i te tahi parau n\u014d Atoti 'e t\u0101na vahine 'o Teroro, n\u014d P\u014dtauatini 'e n\u014d Materena. <\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Teriria Ani \u00e9voque la naissance de son a\u00een\u00e9, les rem\u00e8des traditionnels qu\u2019elle utilisait apr\u00e8s son accouchement et l\u2019alimentation du nouveau-n\u00e9. Elle raconte aussi des histoires, notamment celle d\u2019Atoti et de sa femme Teroro, ainsi que celles de P\u014dtauatini et de Materena.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Pape'ete, Opunohu, Afa'atetea, Fa'ato'ai, Mo'orea.<\/span><\/p>\n Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Teriria Ani<\/span><\/h2><\/span>