{"id":2687,"date":"2025-09-01T13:02:39","date_gmt":"2025-09-01T23:02:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2687"},"modified":"2025-09-01T13:02:39","modified_gmt":"2025-09-01T23:02:39","slug":"te-taata-faatia-recit-de-taio-taahu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/01\/te-taata-faatia-recit-de-taio-taahu\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Taio Ta'ahu"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te t\u0101m\u0101'ara'a i fa'atupuhia i t\u014dna '\u014dro'a fa'aipoipora'a. T\u0113 fa'ati'a ato'a nei 'oia i t\u014dna f\u0101naura'a i t\u0101na tamari'i matahiapo 'e te m\u0101'a m\u0101t\u0101mua t\u0101na i h\u014dro'a i te 'ai\u016b. Te huru o te orara'a i te fenua n\u014d Hikueru, t\u0101na 'imira'a faufa'a i Taenga. T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te mau v\u0101hi f\u0101rereira'a huira'atira, 'e te mau ta'ata tu'iro'o i te pae Tuamotu m\u0101. 'Ua tupu te ma'i rahi i Apataki, 'aita r\u0101 i fa'arahi. T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te fa'aineinera'a i te faraoa '\u014dmoto 'e te '\u012bp\u014d. E nau parau n\u014d t\u014dna orara'a i Tahiti, n\u014d t\u0101na 'ohipa, 'e n\u014d te mau '\u014dro'a fa'ahiahia t\u0101na i ora iho i reira. I te pae hope'a, t\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te parau o t\u014dna niu tupuna. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Taio Ta'ahu \u00e9voque le banquet organis\u00e9 pour la c\u00e9r\u00e9monie de son mariage. Elle raconte la naissance de son premier enfant et les premiers aliments qu\u2019elle lui avait donn\u00e9s. Elle d\u00e9crit la vie quotidienne des habitants de Hikueru, ainsi que ses activit\u00e9s pour subvenir \u00e0 ses besoins \u00e0 Taenga. Elle mentionne les lieux de rassemblement de la population et les figures renomm\u00e9es des Tuamotu. Elle dit que la grippe espagnole a touch\u00e9 Apataki, mais de mani\u00e8re moins grave. Elle explique la pr\u00e9paration du pain coco et du '\u012bp\u014d. Elle parle \u00e9galement de sa vie \u00e0 Tahiti, de son travail et des grandes c\u00e9r\u00e9monies auxquelles elle a assist\u00e9. Enfin, elle \u00e9voque ses anc\u00eatres.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Katiu, Hikueru, Taenga, Apataki, Tuamotu, Fa'a'a, Tahiti.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Taio Ta'ahu<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n