{"id":2757,"date":"2025-09-08T14:54:35","date_gmt":"2025-09-09T00:54:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2757"},"modified":"2025-09-08T14:54:35","modified_gmt":"2025-09-09T00:54:35","slug":"te-taata-faatia-recit-de-paura-taruia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/08\/te-taata-faatia-recit-de-paura-taruia\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Paura Taruia"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te parau o te ha'api'ira'a i te m\u0101t\u0101mua, e ta'ata tahiti te mau 'orometua ha'api'i i te reira tau. T\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te mau t\u014dro'a i mauhia mai e ana, 'oia te 'ohipa fa'a'apu 'e te 'ohipa hopu p\u0101rau. T\u0113 fa'ati'a nei 'oia i te mau 'ohipa faufa'a i tupu i P\u014dr\u012bnetia nei, mai te t\u016bpita-ra'a-hia te 'oire o Pape'ete i te matahiti 1914 'e te ma'i rahi i tupu i te matahiti 1918. Te mau '\u014dro'a rarahi t\u0101na i '\u0101mui atu. Te mau parau tumu e h\u014dro'a atu i te u'i '\u0101p\u012b, te niu o t\u014dna mau tupuna. <\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Paura Taruia parle de l\u2019enseignement d\u2019autrefois, pr\u00e9cisant que les enseignants \u00e9taient alors tahitiens. Il d\u00e9crit ses activit\u00e9s professionnelles, notamment l\u2019agriculture et la plong\u00e9e \u00e0 la recherche de nacre perli\u00e8re. Il \u00e9voque les grands \u00e9v\u00e9nements qui ont marqu\u00e9 la Polyn\u00e9sie, comme le bombardement de Pape'ete en 1914 et la pand\u00e9mie de grippe espagnole en 1918. Enfin, il adresse des messages importants \u00e0 la jeunesse d\u2019aujourd\u2019hui et donne les noms de ses anc\u00eatres.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Motu uta, Pape'ete, Papara, Puna'auia, Tahiti, Porapora, Mo'orea, Ra'i\u0101tea, Arutua.<\/span><\/p>\n Paura Taruia e ta'ata tumu n\u014d Apataki (Tuamotu).<\/span> E uiuira'a mana'o tei tupu i P\u0101'ea i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span> Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1900<\/span> Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\nPaura Taruia est originaire de Apataki (Tuamotu).
\n<\/strong><\/span><\/p>\n
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 P\u0101'ea sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1900<\/span><\/p>\nTe ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Paura Taruia<\/span><\/h2><\/span>