{"id":2786,"date":"2025-09-09T10:58:26","date_gmt":"2025-09-09T20:58:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2786"},"modified":"2025-09-09T10:59:57","modified_gmt":"2025-09-09T20:59:57","slug":"te-taata-faatia-recit-de-fara-tetuaroa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/09\/te-taata-faatia-recit-de-fara-tetuaroa\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Fara Tetuaroa"},"content":{"rendered":"
Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n T\u0113 fa'ati'a nei 'oia i te tupura'a o te tahi f\u0101naura'a tamari'i i orahia mai e ana. 'Ua ha'api'ihia 'oia i te 'ohipa ha'af\u0101nau e Ma'e, 'oia te tahi r\u016b'au n\u014d P\u0101'ea. Te tahi parau n\u014d te r\u0101'au e tu'uhia i ni'a i te pito o te tamari'i 'e t\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te i'oa o te mau tuha'a mata'eina'a e vai nei i reira. E t\u0101i'a noa ho'i t\u0101na 'ohipa i te mau mahana ato'a, e mea 'ite ato'a r\u0101 i te tarai i te va'a. E nau parau ato'a n\u014d te mau hotu o te fenua. T\u0113 fa'ahiti nei 'oia i te 'ite o t\u014d P\u0101'ea i te tautai '\u0101'ahi 'e t\u0113 fa'ati'a nei 'oia i te parau n\u014d te puna '\u0101'ahi e vai nei i Mara'a.<\/span><\/p>\n Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n Fara Tetuaroa relate un accouchement auquel il a assist\u00e9, pr\u00e9cisant que c\u2019\u00e9tait Ma'e, un ancien du district de P\u0101'ea, qui lui avait appris \u00e0 faire accoucher. Il \u00e9voque les soins prodigu\u00e9s au nombril du nouveau-n\u00e9 et mentionne les diff\u00e9rents secteurs du district. Dans son quotidien, il pratiquait la p\u00eache et ma\u00eetrisait l\u2019art de tailler les pirogues. Il \u00e9voque aussi les ressources de la terre. Il parle de l\u2019habilet\u00e9 qu\u2019avaient ceux de P\u0101'ea de p\u00eacher le thon, et il fait r\u00e9f\u00e9rence \u00e0 une pierre magique \u00e0 thon (puna) situ\u00e9 \u00e0 Mara'a.<\/span><\/p>\n Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Mara'a, A'ou'a, Puoho, Tefautea, P\u0101'ea, Mama'o, Puna'auia, Ti'apa, Ti'ama'o, Papara, Pape'ete, Tautira, Papeari, Pueu, Mataiea, Papeno'o, Tahiti, Mo'orea, Tuamotu. <\/span><\/p>\n Paura Taruia e ta'ata tumu n\u014d P\u0101'ea i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span> E uiuira'a mana'o tei tupu i P\u0101'ea i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span> Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1921<\/span> Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\nPaura Taruia est originaire de P\u0101'ea sur l'\u00eele de Tahiti.
\n<\/strong><\/span><\/p>\n
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 P\u0101'ea sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1921<\/span><\/p>\nTe ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Fara Tetuaroa<\/span><\/h2><\/span>