{"id":2816,"date":"2025-09-09T14:12:29","date_gmt":"2025-09-10T00:12:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=2816"},"modified":"2026-02-11T09:03:08","modified_gmt":"2026-02-11T19:03:08","slug":"te-taata-faatia-recit-de-teura-hauata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2025\/09\/09\/te-taata-faatia-recit-de-teura-hauata\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Te'ura Hauata"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

'O Te'ura Hauata t\u014dna i'oa, 'ua f\u0101nauhia '\u014dna i Tupua'i. T\u0113 fa'aea nei '\u014dna i Papara i teie nei. T\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te i'oa o t\u014dna n\u0101 metua 'o tei f\u0101nau mai ia r\u0101tou to'opae o te '\u014dp\u016b tamari'i. 'Oia ana'e r\u0101 teie e ora noa nei \u0101. 'Ua pohe t\u0101na t\u0101ne fa'aipoipo, 'o t\u0101na \u00efa e fa'a'ite nei i te i'oa 'e tae noa atu i te i'oa o taua n\u0101 metua ho'ovai n\u014dna ra. T\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te i'oa o t\u0101 r\u0101ua n\u0101 tamari'i e ono ra, i f\u0101nau-noa-hia e ana i te fare, inaha, 'aita e fare ma'i i taua tau ra. E 83 matahiti t\u014dna i teie nei, t\u0101na 'ohipa i te '\u0101p\u012bra'a. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Elle s\u2019appelle Te'ura Hauata et est n\u00e9e \u00e0 Tupua'i. Elle r\u00e9sidait \u00e0 Papara. Elle mentionne les noms de ses parents et pr\u00e9cise qu\u2019ils \u00e9taient cinq enfants dans la fratrie, et elle est la seule encore en vie. Elle s\u2019est mari\u00e9e, mais son \u00e9poux est d\u00e9c\u00e9d\u00e9. Elle indique le nom de son d\u00e9funt mari ainsi que ceux de ses beaux-parents. Ensemble, ils ont eu six enfants, dont elle cite les pr\u00e9noms. Elle a accouch\u00e9 chez elle, en raison de l\u2019absence d\u2019h\u00f4pital \u00e0 cette \u00e9poque. \u00c2g\u00e9e de 83 ans, elle parle du m\u00e9tier qu\u2019elle exer\u00e7ait dans sa jeunesse.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Puna'auia, Papeari, Pape'ete, Papara, P\u0101'ea, Tahiti, Tupua'i, Ra'ivavae, Porapora. <\/span><\/p>\n

Paura Taruia e ta'ata tumu i te fenua n\u014d Tupua'i.<\/span>
\nPaura Taruia est originaire de Tupua'i aux Australes.
\n<\/strong><\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu i Papara i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Papara sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1903<\/span>
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1903<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Te'ura Hauata<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>