{"id":3227,"date":"2026-01-05T11:02:42","date_gmt":"2026-01-05T21:02:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=3227"},"modified":"2026-02-10T14:12:12","modified_gmt":"2026-02-11T00:12:12","slug":"te-taata-faatia-recit-de-teraihoarii-taiarui-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2026\/01\/05\/te-taata-faatia-recit-de-teraihoarii-taiarui-2\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Tera'ihoari'i Taiarui - I"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau <\/span><\/strong><\/p>\n

T\u0113 fa'ahiti nei '\u014dna ia Maco Tevane 'e ia Louis Graffe. T\u0113 t\u0101tara nei '\u014dna i te aura'a 'o Te-ana-vaha-rau, te aura'a 'o Ha'apape, 'oia ato'a te i'oa 'o M\u0101hina, 'o Uporu r\u0101 t\u014dna i'oa m\u0101t\u0101mua. T\u0113 h\u014dro'a ato'a mai ra 'oia i te aura'a 'o Amatahiapo, te tahi tuha'a fenua n\u014d M\u0101hina. T\u0113 fa'ati'a nei '\u014dna i t\u014dna fa'aipoipora'a i te vahine m\u0101t\u0101mua i te matahiti 1935, e ono tamari'i t\u0101 r\u0101ua i f\u0101nau 'e h\u014d'\u0113 tamari'i n\u014d te piti o te '\u014dp\u016b. Te aura'a o te parau \u201c'o M\u0101hina hi'o noa\u201d 'e te mau v\u0101hi tu'iro'o o te mata'eina'a. T\u0113 fa'ati'a nei '\u014dna i te '\u0101'ai o te ana n\u014d Mono'ihere. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Tera'ihoari'i Taiarui \u00e9voque Maco Tevane et Louis Graffe, explique la signification des noms Te-ana-vaha-rau, Ha'apape \u2014 ancien nom de M\u0101hina \u2014 ainsi que Uporu, premier nom du district. Il donne aussi la signification de Amatahiapo, une parcelle de terre situ\u00e9e \u00e0 M\u0101hina. Il raconte son mariage avec sa premi\u00e8re \u00e9pouse en 1935, union dont sont n\u00e9s six enfants, auxquels s\u2019ajoute un enfant de son second mariage. Il explique l\u2019origine de l\u2019expression \u00ab M\u0101hina hi'o noa \u00bb, d\u00e9crit les lieux embl\u00e9matiques du district et raconte la l\u00e9gende de la grotte Mono'ihere.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Puna'auia, Punaru'u, Tefauroa, Amatahiapo, Tahara'a, Atiro'o, Tematie, Ahonu, Motu a'au, Matavai, 'Orohena, Vainato, Vaipi'ihoro, Tua'uru, M\u0101hina, Uporu, Ha'apape, Papeno'o, P\u0101'\u014dfa'i, Hitia'a, Taravao, Papeari, Mataiea, '\u0100rue, Tahiti, Tuamotu, Ra'i\u0101tea, Havaiki, Vaih\u012b, Mo'orea, Huahine, Porapora, Maupiti. <\/span><\/p>\n

Paura Taruia e ta'ata tumu n\u014d Mahina (Tahiti).<\/span>
\nPaura Taruia est originaire de Mahina sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu i Mahina (Tematie) i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Tematie \u00e0 Mahina sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1912<\/span>
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1912<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues : <\/strong>Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Tera'ihoari'i Taiarui<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n