{"id":3350,"date":"2026-01-20T14:18:35","date_gmt":"2026-01-21T00:18:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=3350"},"modified":"2026-02-10T14:03:16","modified_gmt":"2026-02-11T00:03:16","slug":"te-taata-faatia-recit-de-tahitoarii-temaurioraa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2026\/01\/20\/te-taata-faatia-recit-de-tahitoarii-temaurioraa\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Tahitoari'i Temauriora'a"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

'O Tahitoari'i Temauriora'a t\u014dna i'oa, 'ua f\u0101nauhia '\u014dna i Vai'are i te '\u0101va'e n\u014d '\u0101tete i te matahiti 1891. 'Ua fa'ahiti mai 'oia i te i'oa o n\u0101 metua f\u0101nau, i t\u014dna revara'a i te fenua Far\u0101ni i te matahiti 1914 'e i te fa'aipoipora'a i te vahine i muri iho i Tema'e, te mata'eina'a \u00efa t\u0101na e p\u0101rahi nei 'e tae roa i teie mahana. 'O Te'avaro-Te'aharoa, te mata'eina'a rahi i te m\u0101t\u0101mua ra. T\u0113 fa'ahiti ato'a nei 'oia i t\u0101na mau t\u014dro'a i t\u014dna tau '\u0101p\u012bra'a ra, e fa'ehau ato'a ho'i i reva na i te fenua Far\u0101ni i te tama'i i tupu i te matahiti 1914. T\u0113 ha'amana'o ato'a ra i t\u0101na mau tautai i te m\u0101t\u0101mua ra 'e te taote ra o Cassiau. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Tahitoari'i Temauriora'a est n\u00e9 \u00e0 Vai'are en ao\u00fbt 1891. Il donne les noms de ses parents biologiques. En 1914, il est parti en France. Plus tard, il se maria \u00e0 Tema'e, district o\u00f9 il vivait depuis. Autrefois, Tema'e faisait partie d\u2019un vaste territoire traditionnel appel\u00e9 Te'avaro\u2013Te'aharoa. Il \u00e9voque aussi ses activit\u00e9s professionnelles de jeunesse, son service militaire, son s\u00e9jour en France pendant la guerre de 1914, les diff\u00e9rentes p\u00eaches qu\u2019il pratiquait autrefois et parle du m\u00e9decin Cassiau.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : Vai'are, Te'avaro, Ari'iofa, Vai'ofa, Taruto, Tema'e, Paetou, Tia'ia, Maharepa, Paopao, Piha'ena, Te'avaro-Te'aharoa, Fa'ato'ai, Vaiharuru, Tepa'uma, Mo'orea, Pape'ete, Fa'a'a, Tahiti, Fenua Far\u0101ni. <\/span><\/p>\n

Tahitoari'i Temauriora'a e ta'ata tumu n\u014d Vai'are i te fenua n\u014d Mo'orea.<\/span>
\nTahitoari'i Temauriora'a est originaire de Vai'are sur l'\u00eele de Mo'orea.<\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu n\u014d Tema'e i te fenua n\u014d Mo'orea.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Tema'e sur l'\u00eele de Mo'orea.<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1891<\/span>
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1891<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Tahitoari'i Temauriora'a.<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>
\n