{"id":3969,"date":"2026-05-19T13:44:40","date_gmt":"2026-05-19T23:44:40","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=3969"},"modified":"2026-05-21T12:58:36","modified_gmt":"2026-05-21T22:58:36","slug":"te-taata-faatia-recit-de-georges-vincent-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2026\/05\/19\/te-taata-faatia-recit-de-georges-vincent-i\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Georges Vincent I"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

'Ua f\u0101nauhia 'o Georges Vincent i te 17 n\u014d novema i te matahiti 1902 i Pape'ete, i Manu h\u014d'\u0113 'oia i te pa'arira'a. 'Aita te p\u0101p\u0101 f\u0101nau i 'ite i\u0101na, n\u0101 te m\u0101m\u0101 r\u016b'au '\u014dna i fa'a'amu, 'o Mere Vincent t\u014dna i'oa. 'O Clara Vincent te metua vahine. 'Ua fa'aipoipo 'ia Ari'iteuira a Pahio 'e f\u0101nau atu ra t\u0101 r\u0101ua n\u0101 tamari'i e maha. I Pape'ete te '\u014dro'a fa'aipoipora'a i te tupura'a. 'Ua fa'ahitihia te ari'i vahine Marau 'e t\u014dna teuteu, e m\u0101h\u016b ter\u0101 ta'ata. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Georges Vincent est n\u00e9 le 17 novembre 1902 \u00e0 Pape'ete et a grandi dans le quartier de Manu h\u014d'\u0113. Non reconnu par son p\u00e8re, il a \u00e9t\u00e9 \u00e9lev\u00e9 par sa grand-m\u00e8re, Mere Vincent. Sa m\u00e8re s'appelait Clara Vincent. Il a \u00e9pous\u00e9 Ari'iteuira Pahio, et ils ont eu quatre enfants. Il raconte la c\u00e9r\u00e9monie de leur mariage \u00e0 Pape'ete. Il \u00e9voque \u00e9galement la reine Marau, ainsi que son serviteur, un homme d\u00e9crit comme eff\u00e9min\u00e9.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> :
\nSEE0282 :<\/strong> Taunoa, Manu h\u014d'\u0113, Ora'e, Pape'ete, Papara, Mataiea, Ta'aone, P\u012bra'e, Tahiti, Tupuai, Tu'uhora, Temarie, Tematahoa, Otepipi, Fakarevareva, '\u0100na'a, Tuamotu, Makatea, Ma'areva.
\nSEE0283 :<\/strong> Vaiami, Mama'o, Manu h\u014d'\u0113, Vai'ete, Ora'e, Quinn's, Taraho'i, P\u0101'\u016brani, Fautau'a, Pape'ete, Papara, Tautira, Ti'arei, M\u0101hina, Puna'auia, '\u0100rue, Tetiaroa, Fa'aripo, Tahara'a, Tahiti, Mou'a puta, Mo'orea, Ra'i\u0101tea, Maui, Oahu, Kauehi, Vaih\u012b.
\n<\/span><\/p>\n

Georges Vincent e ta'ata tumu n\u014d Pape'ete i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nGeorges Vincent est originaire de Papeete sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

E uiuira'a mana'o tei tupu i Taravao i te fenua n\u014d Tahiti.<\/span>
\nInterview r\u00e9alis\u00e9e \u00e0 Taravao sur l'\u00eele de Tahiti.<\/span><\/p>\n

Matahiti f\u0101naura'a o te ta'ata fa'ati'a : 1902<\/span>
\nAnn\u00e9e de naissance de la personne source : 1902<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Georges Vincent<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>