{"id":4054,"date":"2026-06-11T09:23:38","date_gmt":"2026-06-11T19:23:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/?p=4054"},"modified":"2026-06-11T09:23:38","modified_gmt":"2026-06-11T19:23:38","slug":"te-taata-faatia-recit-de-arorii-harehoe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.service-public.pf\/varovaroatii\/2026\/06\/11\/te-taata-faatia-recit-de-arorii-harehoe\/","title":{"rendered":"Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Arorii Harehoe"},"content":{"rendered":"

<\/span><\/div><\/div><\/div>

Ha'a-poto-ra'a-parau<\/b> <\/span><\/strong><\/p>\n

T\u0113 fa'a'ite mai ra 'oia i te mau t\u0101pa'o n\u014d te 'itera'a e tamari'i tam\u0101hine 'aore ra e tamari'i tam\u0101roa. E t\u0101poro te r\u0101'au tahiti n\u014d te pito, n\u014d te mata ato'a o te tamari'i. Te f\u0101naura'ahia t\u0101na tamaiti, 'o Aui te i'oa, 'ua hunahia te p\u016b-fenua 'e te pito i roto i te repo. 'Ua fa'aea 'oia i te h\u014d'\u0113 tinit\u014d, i Pape'ete r\u0101ua i te nohora'a. I te pohera'a te t\u0101ne, 'ua fa'aea 'oia i Titioro, 'e i muri iho, i Fa'aone. E fa'a'apu te 'ohipa i te piti 'ahuru ma pitira'a o t\u014dna matahiti. 'Ua ha'apa'o ato'a mai 'oia i te tamari'i i te fare i te tau 'a ora noa ai te t\u0101ne. 'Ua rave ato'a i te 'ohipa n\u0101 te h\u014d'\u0113 vahine popa'\u0101 i muri iho. Te tahi parau n\u014d te ma'i rahi i tupu i te matahiti 1918, n\u014d te moni r\u016b'au, 'e t\u0101na parau tumu i te u'i '\u0101p\u012b. I roto i t\u014dna '\u014dp\u016b tamari'i, '\u014dna ana'e tei toe mai i teie mahana. <\/span><\/p>\n

Descriptif de l'interview<\/span><\/strong><\/p>\n

Arorii \u00e9voque les signes qui lui permettaient de d\u00e9terminer si l'enfant \u00e0 na\u00eetre serait une fille ou un gar\u00e7on. Elle utilisait le citron comme rem\u00e8de traditionnel pour soigner le nombril et les yeux de l'enfant. \u00c0 la naissance de son fils Aui, le placenta ainsi que le cordon ombilical avaient \u00e9t\u00e9 enterr\u00e9s. Elle a v\u00e9cu avec un chinois, avec lequel elle r\u00e9sidait \u00e0 Pape'ete. Apr\u00e8s le d\u00e9c\u00e8s de ce dernier, elle s'installa \u00e0 Titioro puis \u00e0 Fa'aone. \u00c0 l'\u00e2ge de vingt-deux ans, elle travaillait dans l'agriculture. Elle s'occupait des enfants au foyer lorsque son compagnon \u00e9tait encore en vie, puis elle a travaill\u00e9 pour une femme d'origine \u00e9trang\u00e8re. Elle \u00e9voque \u00e9galement des souvenirs li\u00e9s \u00e0 la pand\u00e9mie de grippe espagnole de 1918, \u00e0 la pension de retraite, et transmet aussi des messages essentiels destin\u00e9s aux jeunes g\u00e9n\u00e9rations. Dans sa fratrie, elle \u00e9tait alors la seule encore en vie.<\/span><\/p>\n

Te mau v\u0101hi i fa'ahitihia \/ Lieux \u00e9voqu\u00e9s<\/strong> : P\u0101'ea, Taravao, Titioro, Pape'ete, Fa'aone, Tautira, Kaukura, Noum\u00e9a.<\/span><\/p>\n

Te mau reo \/ Langues :<\/strong> Reo tahiti<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Te ta\u2019ata fa\u2019ati\u2019a \/ R\u00e9cit de Arorii Harehoe<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div>