Te rahura’a atua

rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vAhine)
’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo
www.culture-patrimoine.pf

I roto i te mau pehe tahito rahura’a atua, e fa’ahitihia tō rātou i’oa, te i’oa ō tā rātou tamari’i, tā rātou ‘ārere, tā rātou tama’ira’a. Nā te tahu’a haerepō e tāmau i tenā mau papara’a. E pehepehe noa mai o na i te meremere hua’a (papara’a tupuna) o tā na i ‘apo nō roto mai te mau tahu’a pa’ari, ma te tāpe’ape’a i te to’omata ; a tahi pona a tahi i’oa ia, ma te haere-noara’a i ni’a i te marae i roto i te mū ō te pō, ia ‘ohie a’e te tāmau-‘ā’au-ra’a. E tāpitihia, e tātoruhia te pehepehera’a ō te papara’a ē e ia mau roa. I roto noa i te ‘ā’ai rahura’a, e atua tō te mau mea ato’a.

« A tātau Ta’aroa i te atua i te nu’u atua i te pō. »

Teie te anaira’a ō te tahi mau atua :

Tū-nui-e-a’a-i-te-atua, Ātea, Rumia (te ra’i), Tumu-ra’i-fenua (te fe’e nui), Tumu-nui (te tāne) e Papa-raharaha (te vahine), Te-fatu, Ra’i-tupua-nui-te-fanau-’eve, Te-ra’i-niutapu ā Tāne, Te-vai-ora ā Tane (te mau feti’a tea ō te ra’i), te moana, Fai, Rautī, Ra’a, Tū-papa, Te-vā-humuhumu, Rua-nu’u, Re’are’a, Vāna’ana’a, ‘Ōrerorero, Rua-tupuanui, More, Piri, Fa’a-rua-roa, Hinahina-āmatie, Hina-te-’iva’iva, Ta-to’a, Rua-hatutini- rau, ‘Utu-te-a’u, Oropa’a, tohorā, Matarua, Tino-rua (fatu nō te moana), ma’o, Ma’a-tahi, Tua-ra’a-tai, Pere (atua vahine nō te vera ō te fenua), Tama-’ehu, ‘Ere’erefenua, Ata, One. Ua fa’aea, ua fānau, ua turu rātou i te rahura’a ō te ra’i e te fenua, e ‘ārere te tahi, e atua hururau ‘āravihi. Puta fa’a-hiti-hia, Henry, 2004 : 338-340. Henry, Teuira, 2004, Tahiti aux temps anciens (1848), Publication de la Société des océanistes n°1, Musée de l’Homme, Paris, imprimerie Paillard, Abbeville, 2004 (4e éd.), 723p. ◆

Document à télécharger

Te rahura’a atua