Te tahi parau i ni’a i te unu ‘e te ti’i (Hiro’a n°173 – Mars 2022)

Te tahi parau i ni’a i te unu ‘e te ti’i (Hiro’a n°173 – Mars 2022)

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (Vāhine) ’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

Teie te tahi parau i ni ́a i nā taiha ́a mo ́a nō te marae i te mātāmua iho ā rā, i nene ́ihia i te tahi paruai fa ́a ́ite ́itera ́a i ́Ōpūnohu, i te marae Te-ti ́i-rua.

Unu, poteau à offrandes, offering post

« I Porinetia mā, e fa ́a-tū ́atihia te huru ō te mau animara e te huru ō te mau atua, ́ārea i te fenua Afiritā rā, e fa ́atū ́atihia te huru ō te mau ́ānimara i te huru ō te mau tupuna ». (Lévy-Strauss, ́ahe ́e Totémisme et pensée sauvage, 1984 :42)

Ti’i, représentation anthropomorphe en bois, pierre ou autre, Anthropomorphic representation in wood, stone or other

« Ia ́ōpua te feiā tahutahu e tāpū i te hono e nati ra ia na i te ti ́i ́aore ra i te mau ti ́i, e tanuhia te ti ́i e rātou i te tahi vāhi ́ōmo ́emo ́e. Hou te ti ́i a tanuhia ai, e upuhia tō na vārua i fa ́aru ́e i te ao nō te ho ́i i te pō. E parauhia e fa ́aru ́e-ti ́i. I te tahi taime, e ha ́uti te vārua i te tahu ́a e tō rātou mau feti ́i e e ta ́a ia rātou ē ́aita te ti ́i e au i tō na vāhi tanura ́a ; e ́imi ia te tahu ́a i te vāhi tano ia topa te hau. I te taime i fa ́aru ́ehia ai te ha ́amorira ́a ti ́i, ua mau teie mau peu, i fa ́aue ai te tahu ́a e tanu i te mau ti ́i ato ́a, ́eiaha re ́a ia riro i roto i te rima ō te papa ́ā ». (Henry, 2004 :216)