À propos de veroniquevittoria

Cet auteur n'a pas encore renseigné de détails.
Jusqu'à présent veroniquevittoria a créé 9 entrées de blog.

Alerte forte houle à Maha’iātea, PAPARA …

 Une forte houle énergétique de sud-sud-ouest touche actuellement les Îles de la Société, elle atteindra les 4 mètres ce mardi soir. A ce titre, le site du marae Maha’iātea sera exceptionnellement fermé à compter de ce mercredi 13 juillet 2022 à 07h00 et ce jusqu’au vendredi 15 juillet 2022. Nous vous tiendrons informés de [...]

2022-08-18T12:35:57-10:0005/03/2022|Non classé|

Les sites archéologiques restaurés de la vallée d’Opunohu

Traditionnellement pour la préparation du mono’i tahiti il faut : • De l’amande de coco râpé (en général, du coco germé),    • Des fleurs sèches (tiare Tahiti dont on a retiré les pistils) • Et un produit pour la macération (selon le lieu, crabe de plage, tête de chevrette ou abdomen du bernard-l’ermite .

2022-02-15T01:35:52-10:0011/02/2022|Le saviez-vous|

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te tīpaniē, tuvava, uefa, vānira, vari e te vetiver (Hiro’a n°171 – Janvier 2022)

ROHIPEHE : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE) ’OHIPA : ‘IHI NŪNA’A, ‘IHI REO Teie te tahi nau rā’au-ō-‘āpī-mai e tupu nei i ‘Ōpūnohu i Mo’orea. Tīpaniē, Plumeria obtusa, frangipanier, Singapore white obtusa, MOD E ‘āfa’ihia teie tumu rā’au i te ārea matahiti 1852. E ‘ūa’a tō na tiare raverau ‘ū e te no’ano’a i te mau ‘āva’e tiurai.

2022-09-05T08:53:49-10:0024/01/2022|En reo ma'ohi|

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te pītate, re’a tinitō, rēmene, riri, roti, tamareini, taofe, tāporo e te taruā (Hiro’a n°170 – Décembre 2021)

Teie te tahi nau rā’au-ō-’āpī-mai e tupu nei i ’Ōpūnohu i Mo’orea... ROHIPEHE : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE) ’OHIPA : ’IHI NŪNA’A, ’IHI REO

2022-09-05T08:52:39-10:0026/12/2021|En reo ma'ohi|

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te maniota, mautini, miri taratoni, monette jaune, mōto’i e te painapo (Hiro’a n°169 – Novembre 2021)

Maniota, Manihot esculenta, manioc, Mod E ‘āfa’ihia teie mā’a tanu mai te fenua marite rōpū i te area matahiti 1850 (Barrau, 1959 :152). Mautini,Cucurbita pepo, Cucurbita maxima, potiron, squash, Mod

2022-09-05T08:49:14-10:0022/11/2021|En reo ma'ohi|

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te tūtae-pua’a, te ufi e te vī tahiti (Hiro’a n°168 – Octobre 2021)

Candidature des ILES MARQUISES au label du Patrimoine Mondial de l’UNESCO ROHIPEHE ! : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE)’OHIPA : ’IHI NUNA’A, ’IHI REOWWW.CULTURE-PATRIMOINE.PF Tūtae-pua’a, tūtū faraoaMucuna gigantea plante, Seabean, IND E roa’a te ‘ū ‘ere’ere i te mā’a ō teie rā’au tōtoro-fenua ; e au te mā’a i te tūtae pua’a, [...]

2022-09-05T08:51:40-10:0026/10/2021|En reo ma'ohi|

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te tou (Hiro’a n°167 – Septembre 2021)

Tou, Cordia subcordata, Arbre, Kou tree, IND E rā’au hiri e tea, toiaha e te pa’ari. E mea au roa nā te feiā tarai rā’au. 1. E tumu rā’au mo’a roa teie ē ‘itehia i pīha’i iho i te mau marae, « e tāpa’o nō te atua Rōro’o, tei fa’auru i te tahu’a marae i te tau ha’amorira’a » (Henry, 2004 : 394). 2. E rā’au teie e ravehia nō te hāmani i :  te mau tauiha’a mo’a, nō te ha’amorira’a : ti’i, to’o, va’a, unu, fata, tira, rau fare marae, fa’ari’i, rogorogo.

2022-09-05T08:50:19-10:0015/09/2021|En reo ma'ohi|

Comité de pilotage « Patrimoine mondial UNESCO » du 26 novembre 2014

Une délégation polynésienne emmenée par Edouard Fritch , Président de la Polynésie française, Lionel Beffre, Haut-Commissaire de la République en Polynésie Française, et Heremoana Maamaatuaiahutapu, ministre de la Culture, a défendu mardi, à Paris, devant le comité national des biens français, le dossier de candidature à l’inscription du site de Taputapuatea au patrimoine mondial de l’Unesco.

Aller en haut