Te tahi parau nō te ma’uroa hopetea, ma’uroa hope’ura e te moa (Hiro’a N°176 – Juin 2022)
Teie te tahi nau manu nō ’Ōpūnohu i Mo΄orea i fāna΄o i te tahi paruai fa’a’ite’itera’a i piha’i iho i te marae Teti’irua.
Teie te tahi nau manu nō ’Ōpūnohu i Mo΄orea i fāna΄o i te tahi paruai fa’a’ite’itera’a i piha’i iho i te marae Teti’irua.
Teie te tahi mau parau nō te honu i roto i te orara΄a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā, e nene’ihia i ni΄a i te tahi paruai fa΄a΄ite΄itera΄a i te marae nō ’Ōpūnohu i Mo’orea, i ni’a i te ara-tupuna.
Teie nā manu to’otoru, te ‘ōtatare, te putu nīnamu e te hē e tae nā ni’a i te tahi mau marae, e o tē fāna’o i ‘Ōpūnohu i Mo’orea i piha’i iho i te marae Teti’irua, i te tahi paruai fa’a’ite’itera’a i tō rātou aura’a ei tāpa’o i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.
Teie te tahi parau i ni΄a i nā taiha΄a mo΄a nō te marae i te mātāmua iho ā rā, i nene΄ihia i te tahi paruai fa΄a΄ite΄itera΄a i ΄Ōpūnohu, i te marae Te-ti΄i-rua.
Teie te parau nō nā rā’au-ō-‘āpī-mai e tupu nei i Mo’orea : te vī e te vine tātahi. E heheu-ato’a hia te parau nō te tāura, i ni’a iho ā rā i te parauai nō te marae Te-ti’i-rua i ‘Ōpūnohu
ROHIPEHE : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE) ’OHIPA : ‘IHI NŪNA’A, ‘IHI REO Teie te tahi nau rā’au-ō-‘āpī-mai e tupu nei i ‘Ōpūnohu i Mo’orea. Tīpaniē, Plumeria obtusa, frangipanier, Singapore white obtusa, MOD E ‘āfa’ihia teie tumu rā’au i te ārea matahiti 1852. E ‘ūa’a tō na tiare raverau ‘ū e te no’ano’a i te mau ‘āva’e tiurai.
Teie te tahi nau rā’au-ō-’āpī-mai e tupu nei i ’Ōpūnohu i Mo’orea... ROHIPEHE : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE) ’OHIPA : ’IHI NŪNA’A, ’IHI REO
Maniota, Manihot esculenta, manioc, Mod E ‘āfa’ihia teie mā’a tanu mai te fenua marite rōpū i te area matahiti 1850 (Barrau, 1959 :152). Mautini,Cucurbita pepo, Cucurbita maxima, potiron, squash, Mod
Candidature des ILES MARQUISES au label du Patrimoine Mondial de l’UNESCO ROHIPEHE ! : NATEA MONTILLIER TETUANUI (VĀHINE)’OHIPA : ’IHI NUNA’A, ’IHI REOWWW.CULTURE-PATRIMOINE.PF Tūtae-pua’a, tūtū faraoaMucuna gigantea plante, Seabean, IND E roa’a te ‘ū ‘ere’ere i te mā’a ō teie rā’au tōtoro-fenua ; e au te mā’a i te tūtae pua’a, [...]
Tou, Cordia subcordata, Arbre, Kou tree, IND E rā’au hiri e tea, toiaha e te pa’ari. E mea au roa nā te feiā tarai rā’au. 1. E tumu rā’au mo’a roa teie ē ‘itehia i pīha’i iho i te mau marae, « e tāpa’o nō te atua Rōro’o, tei fa’auru i te tahu’a marae i te tau ha’amorira’a » (Henry, 2004 : 394). 2. E rā’au teie e ravehia nō te hāmani i : te mau tauiha’a mo’a, nō te ha’amorira’a : ti’i, to’o, va’a, unu, fata, tira, rau fare marae, fa’ari’i, rogorogo.