I te taime o te tere mana a te fa’a tere hau metua Tauturu nō te Moana e te Rava’ai, Catherine Chabaud, i Porinetia Farāni, ua horo’ahia e ana e rave rahi fa’ahanahanara’a nō te Ordre du Mérite maritime i te hō’ē ‘oro’a i fa’atupuhia i te 30 nō Tiunu 2026 i te fare noho o te tomite ra teitei o te hau farani.
E faahanahanaraa teie a te Hau Farāni nō te feiā i fa’a’ite i tō rātou itoito, te aravihi, e tā rātou tāvinira’a i te ao nō te moana. E ha’amana’o te reira e, e hi’o-hia e e fa’ahanahanahia te mau ta’ata e rave ma te mana’o mau nō te tupu maita’i o te rāve’a moana.
‘Ua ha’amaitaihia iho ā rā i teie matahiti te mau vahine e rave rahi o tei riro ei hi’ora’a i roto i te ao moana o Porinetia. Te faaite mai nei te reira e te rahi noa atu nei te tuha’a a te mau vahine i roto i te terera’a pahi, te rava’ai toro’a, te fa’atere pahi, te faarahira’a i te ōhanga moana e te parurura’a i tō tātou natura moana.
I roto i te feiā i fa’ahanahanahia, te vai ra :
- Fifi Terou, peretiteni nō te taiete SNA Tuhaa Pae e ona nō te pahi TUHAA PAE IV ;
- Tetuaura Ti-Paon, vahine rava’ai toro’a nā nia i te poti marara i Tautira ;
- Tevahine Mopi, tapena nō nia i te pahi VAITERE 2 ;
- Muriel Pontarollo, tia nō te IFRECOR i Porinetia Farāni e tei itoito roa i te parurura’a i te mau ā’au pape ;
- Ségolène Picard, fa’atere nō te taiete Tahiti Yacht Charter ;
- Anne-Mai Do Chi, papai parau rahi nō te Cluster maritime no Porinetia ;
- Régis Broucke, tauturu fa’atere nō te Service d’État des Affaires maritimes no Porinetia ;
- Stéphane Renard, fa’atere nō te taiete Archipelagoes.

E poroi pūai teie nō te ta’ato’ara’a o te huira’atira moana : te mau fatu pahi, te mau ihitai, te mau rava’ai, te mau piahi e ha’api’i nei i te mau toro’a moana, te mau taiete e te mau taure’are’a e hina’aro nei e rave i tō rātou haere’a i roto i teie rāve’a.
Te faaite mai nei teie mau fa’ahanahanara’a e, e nehenehe te itoito, te ha’apa’o, te fa’aoroma’i e te here i te moana e arata’i i te ta’ata i te mau manu’ia rahi e tae atu ai i te hō’ē fa’ahanahanara’a a te Hau.
Nō te mau u’i apī, e hi’oraa faufa’a roa teie mau haere’a oraraa. Te faaite mai nei rātou e, nā roto i te here i te moana, te itoito i te rave ohipa, te haapiiraa, te faaoromai e te mana’o hopoi’a, e nehenehe e rave i te mau toro’a rau o te ao moana e e noaa mai te faatura e te faahanahanaraa ā-motu.
I te hopea, e tapao faaitoito te rahi o te mau vahine i roto i te feia i faahanahanahia. Te faaite papu nei te reira i te rahi noa atu o tā rātou tuhaa i roto i te mau toro’a atoa no te ao moana, e e faaitoito atoa i te mau u’i apī ia tomo mai i roto i teie mau toro’a no ananahi.